Integrare senzorială

Cum recunoastem copilul desincronizat senzorial

1 aprilie 2019

     Tulburarea de procesare senzorială acoperă mai multe tulburări și se referă la modul defectuos în care copilul își folosește simțurile, acesta poate avea probleme atunci când trebuie să privească, să asculte, să fie atent, să interacționeze cu cei din jur, să își aducă aminte sau să învețe.

     Tulburarea de procesare senzorială cuprinde trei categorii principale : tulburarea de modulare senzorială, tulburarea de discriminare senzorială și tulburarea motorie cu baza senzorială.

     Tulburara de modulare senzorială se poate regăsi la un copil atunci când acesta manifestă unul sau mai multe simptome cu o anumită frecvența, intensitate și durata. Frecvența înseamnă de câteva ori pe zi. Intensitatea înseamnă că refuză stimularea senzorială sau dimpotrivă este în căutarea stimulării de care are nevoie. Durata reprezintă faptul că aceste comportamente neobișnuite ale copilului durează minute întregi sau chiar mai mult.

     Probleme de modulare senzoriala se pot regasi in urmatoarele situatii:

–  probleme de atingere: copilul hiperreactiv  evita pe cât posibil să atingă sau să fie atins de obiecte sau oameni, nu suportă să se murdărească. Copilul subreactiv nu realizează că este murdar, uneori nu știe dacă a fost atins, nu își da seama cum se simt la pipăit lucrurile și adesea scapă obiectele din mâna. Copilul aflat în căutare senzorială se bălăcește în noroi, scotocește în grămezi de jucării fără un scop anume, bagă în gură obiecte necomestibile, se freacă de ziduri sau mobile și se ciocnește de oameni.

– probleme de mișcare și echilibru: copilului hiperreactiv nu îi place să se miște, se teme că va cădea sau că se va dezechilibra, în timp ce copilul subreactiv nu observă că este mișcat sau nu îl deranjează, nu realizează când este în pericol să cadă. Copilului aflat în căutare senzorială îi place să fie învârtit cu viteză, se mișcă în permanentă și se așază în diverse poziții cu capul în jos.

– poziția corpului și controlul muscular: copilul hiperreactiv este rigid și lipsit de coordonare, copilului subreactiv îi lipsește motivația interioară de a se juca, poate fi mai vioi după ce împinge sau trage în mod activ greutăți, copilul aflat în căutare senzorială iubește să fie îmbrățișat puternic, să fie strâns sau apăsat, se implică în activități în care trebuie să folosească obiecte grele.Copilul poate reactiona in moduri atipice si la diverse imagini, sunete, mirosuri si gusturi:

–          La imagini: copilul hiperreactiv devine surescitat când privește prea multe lucruri. Nu este atent când se lucrează, are contact vizual de slabă calitate, reacționează exagerat la lumini strălucitoare, copilul subreactiv ignoră stimuli vizuali noi, privește fix la obiecte sau oameni, că și cum ar vedea prin ele, în timp ce copilul aflat în căutare senzorială este atras de obiecte strălucitoare care se rotesc sau de lumina puternică intermitentă.

–          La sunete: copilul hiperreactiv își poate acoperi urechile la sunete puternice, nu suportă zgomotele cum ar fi cel de la aspirator, copilul subreactiv ignoră sunetele din jur, însă, reacționează la sunetele bruște și puternice. Copilului aflat în căutare îi plac sunetele puternice, de asemenea îi place să stea în locuri aglomerate, poate vorbi pe un ton foarte ridicat.

–          La mirosuri: copilul hiperreactiv protestează la mirosuri neplăcute pe care alții nici nu le observă, în timp ce copilul subreactiv nu realizează existența unor mirosuri neplăcute și îi poate fi imposibil să simtă mirosul mâncării. Copilul aflat în căutare senzorială caută mirosurile puternice, chiar și pe cele mai puțin placute.

–          La gusturi: copilul hiperreactiv nu mănâncă mâncăruri cu o anumită textura sau temperatura, copilului subreactiv îi plac mâncărurile foarte picante și condimentate, pe care le poate înghiți fără să aibă nici o reacție. Copilul aflat în căutare linge sau gustă obiecte care nu sunt comestibile, cum ar fi plastilina sau jucăriile.

Probleme de discriminare senzorială

Această tulburare reprezintă dificultatea de a deosebi o senzație de alta sau dificultatea de a înțelege semnificația unei senzațîi.

–          Atingere: copilul cu tulburare de discriminare senzorială nu realizeza în ce loc de pe corp a fost atins, nu își conștientizează bine corpul și nu poate să își coordoneze mâinile și picioarele. Nu își da seama dacă îi este cald sau frig sau dacă o durere i-a trecut sau nu.

–          Mișcare și echilibru: copilul nu simte când cade, mai ales dacă are ochii închiși. De multe ori nu își da seama dacă s-a mișcat prea mult sau ar fi cazul să se oprească.

–          Poziția corpului și controlul muscular: copilul are dificultăți în a-și poziționa membrele pentru a se îmbraca sau pentru a pedala pe bicicletă. Folosește prea multă sau prea puțină forță pentru a mânui creioanele sau jucăriile.

–          Imagini: copilul nu poate să își dea seama de asemănările și deosebirile dintre imagini, cuvinte scrise, obiecte și chipuri.

–           Sunete: copilul poate avea dificultăți de recunoaștere a diferențelor dintre sunete, cânta fals, nu poate fi atent la un singur sunet fără că atenția să îi fie distrasă de altele.

–          Mirosuri și gusturi: copilul nu deosebește anumite mirosuri, cum ar fi cel de lămâie, nu distinde gusturi și nu își da seama dacă mâncarea este prea picantă sau dulce.

Probleme motorii cu baza senzorială

Această categorie este de două tipuri: primul tip îl reprezintă tulburarea de postura corporală și al doilea tip îl reprezintă dispraxia.

     Copilul cu tulburare de postura corporală este încordat sau are un tonus muscular flasc, nu are putere în a apuca obiecte, își pierde ușor echilibrul, nu își folosește ambele părți ale corpului atunci când prinde mingea, sare, sau ridică greutăți, este posibil să nu aibă o mâna dominantă, folosindu-și oricare dntre mâini pentru a folosi obiecte.

     Copilul cu dispraxie poate avea dificultăți în a îndeplini un plan motor cu mai multe etape, are o slabă coordonare motorie, are probleme cu urcatul și coboratul scărilor, se descurcă greu la activitățile ce implică sarcini manual, cum ar fi să deseneze, să încheie nasturii, să deschidă pungi cu gustări. De asemenea poate avea dificultăți când mănâncă, mestecă și înghite, poate saliva excesiv.

Visits: 534

You Might Also Like

1 Comment

  • Reply Downloads Movie 29 mai 2019 at 1:43

    In viziunea psihologului francez, copiii incearca sa inteleaga lumea singuri, pe baza propriilor experiente. Jean Piaget considera ca pentru dezvoltarea capacitatilor cognitive este mai important cum gandeste copilul decat ceea ce stie la un moment dat.

  • Leave a Reply